Eu, tu, trecut sau viitor?

ViitorVreau sa traiesc! Cu trecutul pe care l-am lasat in urma intr-o  goana dupa  cel mai inalt sine al meu.

Ma incearca  o pofta nebuna de a gusta viata printre listele de asteptare , visuri si compromisuri.

Ma hranesc cu expresiile sufletului meu, cu muzica de calitate si un pahar de vin rosu in noaptea tarzie departe de gustul temerilor trecute si singuratatii apasatoare. Am ajuns la un punct in viata mea cand orele petrecute cu  mine sunt cea mai mare comoara pe care o pot avea.

Sa fie oare maturitate  sau doar o etapa a acestei calatorii surprinzatoare pe care o numim viata?

Am invatat sa fac diferenta intre pasiuni de moment si sentimentul care dureaza, am invatat sa nu ma mai sabotez si sa imi hranesc sufletul si trupul cu respect  si iubire pura.

Oare e vorba de sincronicitate sau e doar  rezultatul calatoriei pe care am parcurs-o in ultimii ani?

Vine o vreme cand toate stereotipurile si retetele de fericire pe care le-ai incercat ca venind de la profesionisti in domeniu nu-si mai fac efectul si singura alternativa ese sa-ti asculti vocea interioara care iti sopteste sa pleci la drum alaturi de ea.

Incercam sa definim de atatea ori si sa gasim explicatii pentru ceea ce traim, ca uneori asteptand ca ceata sa se ridice uitam sa traim.

E mare lucru sa poti spune: Te iubesc viata,  si sa iti dai seama ca  miturile care iti dicteaza ca viata si dragostea trebuie sa fie un foc de artificii  nu sunt decat seminte ale mintii noastre.

E minunat sa te deschizi lumii, experientelor sa faci un pas si sa ai puterea sa-ti provoci singura fluturasii de care ai nevoie fara teama ca necunoscutul nu-ti va aduce de fiecare data un final fericit.

Sa te accepti ca fiind acea fiinta minunata care are anumite defecte ce-ti confera unicitate, sa incetezi sa aluneci in competitie cu lumea  din exterior si sa te privesti in toate oglinzile care iti apar in cale.

Oamenii reprezinta cele mai mari expresii ale adevarului pe care il poti alfa despre tine. Cu totii avem un ritm propriu care ne conduce  si mai presus de toate cu totii avem puterea persistentei de a merge pana la capatul drumului.

Doar ca fiecare din noi are un capat de drum propriu care nu coinicide nici pe departe cu al altcuiva.

Cuvintele dulci pe care vocile din capul tau ti le dicteaza pot fi un prieten de nadejde sau cel mai mare dusman al tau. Partea buna este ca poti sa le stapanesti, printr-un simplu act de vointa.

Am mai invatat ca  obictivele sunt acele visuri care au un deadline si ca poti trece prin viata ca un simplu visator sau ca unul care ramane in istorie pentru ceea ce a obtinut.

Personalitatea umana e atata de complexa ca oricat ai incerca sa  te definesti , de fiecare data ramane un cucubeu pe care ochii tai il percep diferit de fiecare data.

Visurile devin realitate cand investesti pasiune si  actiunile sunt insotite de a o sclipire a sufletului.

Indiferent de granitele pe care ti le stabilesti mereu exista ceva dincolo de acea linie de sosire pe care imaginatia ta a creat-o.

Cea mai minuata descoperire este ca poti trece  cu  un simplu pas de constiinta praguri care in realitate par greu de trecut si  uneori suntem mai presus de  orice poveste si catalogare pe care ratiunea o poate construe in clipe de ezitare si temere.

Oare  nu  suntem prea profund influentabili  de micile momente de ezitare si cele mai mari temeri ale noastre si scapam  printre degete adevaratele certitudini?

Prea des revenim asupra deciziilor noastre cu intrebari  si analize de genul : As fi putut? As fi facut-o? Ar fi trebuit sa?

Alegerile ne definesc personalitatea , viata, ne definesc modul in care vorbim, mergem, alergam, facem dragoste si totusi cat de multe reflecta ele  adevarata noastra fiinta?

Daca  nu incerci cum poti pune etichete  asupra actiunilor tale, cum poti sti sigur daca a functionat sau nu pentru tine, cum  poti sti daca e momentul sa mergi mai departe sau e nevoie sa mai poposesti in aceasta incapare a vietii tale?

Sunt intrigata de pana unde putem merge cu compromisuirle inainte sa ajungem sa realizam ca intreaga noastra viata e compromisa.

De fiecare data sunt altii care ne  dicteaza fara nici macar o intrebare care e stilul in care sa ne imbracam, ce servim la cina,  ce inseamna o casnicie, ce cariera sa alegem  si  care e zambetul potrivit la o anumita ocazie.

Ce se cade si ce nu se cade, ce inseamna un comportament corespunzator. Continui sa ma intreb cine este acest zeu al regulilor si de ce trebuie sa simt in acelasi mod cu tine?

Nu te  converteste asta intr-un fals mai mare decat ultima aparitie a posetelor Gucci cu eticheta: Fabricata in China?

Continui aceleasi ritualuri, spunand aceleasi lucruri din nou si din nou. Simtind aceleasi lucruri  in permanenta  si comportandu-te in acelasi mod la infinit cand faptele nu reprezinta ceea ce dorim sa devenim.

Priveste-te cu atentie in oglinda  si intreaba-te daca asta e viata pe care vrei s-o traiesti? Intreaba-te cu sinceritate ce anume te tine in loc, ce iti serveste acelasi meniu nesanatos in fiecare zi si de ce nu te poti ridica de pe scaun si sa iei atitudine? De ce ti-e teama?

Si apoi mergi mai departe dupa ce ai incheiat procesul de constientizare si fa-o oricum. Invinge-ti cea mai mare teama,acceptand, verbalizand mergi mai departe de linia de sosire . Un  lucru e cert , aceasta experienta iti poate aduce o noua aroma care intotdeauna deschide noi drumuri.

De ce sa ma gandesc la trecutul meu cand un viitor incitant imi deschide portile si singurul lucrru pe care trebuie sa-l fac este sa pasesc si sa experimentez. Deja sti ce se intampla pe vechiul drum , de ce la rascruce de drumuri sa nu incerci calea mai putin cunoscuta? Stiu familiarul invinge de fiecare data necunoscutul dar ce te faci cand familiarul poate  sa fie un spin  de care te-ai impiedicat de atatea ori si de fiecare data ti se opreste in coasta?

Vei incerca se il eviti de fiecare data si totui el nu va disparea. Purtam atatea bagaje cu noi pe care le lasam  intr-un colt in speranta ca vor disparea intr-un final, insa de fiecare data  atragem in mod miraculos aceeasi veche garderoba pana  sa ajungem sa ne simtim acasa.

De fiecare data,  putem alege cel mai scurt sau cel mai lung drum pentru a ajunge in pace cu noi insa de fiecare data destinatia va fi mai clara cand  pasii nostrii se vor indrepta  pe cararea care reprezinta cu adevarat expresia adevaratei noastre fiinte.

Valorile sunt diferite si  ierarhia e departe de a fi similara la doua persoane diferite.  Greselile sunt considerate adesea slabiciuni insa ele pot fi cea mai mare virtute. Cum poti stabili ce e bine si ce e gresit pana cand nu ai gustat ambele efecte?
Calatorim peste mari si oceane, cautam in diverse asternuturi si multiple locuri de munca acel sentiment care dureaza o viata si te face sa te simti ca acasa fara sa ne dam seama ca  singurul loc in care putem gasi  ceea ce cautam este adanc in noi insine.

Oriunde ai merge, singura variabila asupra careia detii controlul esti tu. Oamenii vin si se duc, locurile si situatiile se schimba cu viteza luminii , singura invesitie reala ramai tu.

Oricat ai vrea sa te agati de gandul ca emotiile dureaza o vesnicie, ca sufletul pereche va ramane langa tine pana la sfarsitul calatoriei tale, ca povestea ta va ramana mereu un basm cu final fericit cand furtuna apare, cand e vorba despre lupta de supravietuire, instinctual primar de autoprotejare primeaza intotdeauna. Si e firesc sa fie asa. Iubirea fata de propria persoana reprezinta intodeauna cel mai mare catalizator.

Daca nu poti avea incredere in tine, cu poti avea pretentia ca altcineva sa aiba incredere in tine?

Daca nu poti gasi timpul si energia pentru a avea grija de sufletul, trupul, cele mai ascunse dorinte ale tale, de ce crezi ca altcineva are puteri divine?

Daca nu renunti la furie, la sabotaj si emotiile distructive pe care le porti cum poti sa sti cine esti cu adevarat?

Trezeste-te femeie! Timpul nu sta pe loc si  fara sa-ti dai seama ajungi din 7  in 7 ani sa te lovesti de aceleasi sentimente de frustrare si regrete! Fa pasi spre o viata de care sa fi indragostita, cauta, cerceteaza,  inchide ochii si  conecteaza-ta cu cine esti cu adevarat.

Apoi nu mai sta si noteaza intr-un jurnal al personalitatii tale, pasiunile, valorile, lucrurile care te fac sa vibrezi. Chiar daca acum ti se pare o prostie, fa-o oricum, intoarce-te spre tine si da-ti voie sa fi cine esti cu adevarat. Cu fetisurile si fanteziile tale, cu visurile si dorintele inimii, cu ceea ce consideri nepotrivit sau potrivit. Nu ai nevoie ca altcineva sa-ti dicteze viata pe care o traiesti. Nu ai timp sa te ratacesti,  nu cauta aprobare decat in propria ta fiinta.

Traieste!

Cu drag

Cristina