Pana cand inghiti? Pana cand moartea ne va desparti?

Pana cand inghiti? Pana cand rabzi? Pana cand moartea ne va desparti?

Pana cand mai poti sa rabzi? Esti adepta dictonului ”pana cand moartea ne va desparti?” Pana cand inghiti?

Da a venit momentul în care te-ai îndrăgostit sau cel puţin aşa credeai că ai găsit omul lângă care te poţi dezvolta şi evolua sau şi mai şi, te-a găsit el pe tine. Până aici toate bune şi frumoase, toate am trecut sau vom trece prin asta. Eşti dispusă la sacrificii, poate câteodată să renunţi la tine doar pentru că el e acolo, undeva, cândva pentru tine. Dar renunţarea la tine să fie oare iubirea necondiţionată spre care aspirăm ? Sentimentul de care vorbesc aici n-are nicio legătură cu renunţarea la sine. Credem că el merită totul, că iubirea merită orice scrificiu , dar nu e aşa. Iubirea aia magică din poveşti nu se împarte niciodată la doi ci se înmulţeşte cu doi.

Am auzit cândva o vorbă care-mi pare atât de adevărată şi pe care, după părerea mea ar trebui s-o înfigem în creier şi inimă:” NOI merităm să fim iubiţi şi îngrijiţi şi umpluţi de căldură doar pentru că SUNTEM şi atât.”Aşa că, dragele mele nu trebuie să fim eroine sau să facem giumbuşlucuri trebuie doar să fim exact aşa cum suntem. Deci VĂ ROG  să fiţi, doar să fiţi, şi atunci când asta nu e suficient să treceti mai departe şi mai departe fiindcă nu merită. În iubire nu e loc de luptă, de niciun fel. NU trebuie să accepţi nimic din ce nu rezonează cu sufletul tău, nu trebuie să accepţi lipsa de afecţiune, sau orice altceva începând de la lipsa telefonului care-ţi era promis până la o conexiune sexuală nesatisfăcătoare sau ORICE ţi se pare în regulă sau îţi dă impresia că poţi trece cu vederea. NU, nu trebuie să treci cu vederea nimic din ce nu-ţi face plăcere.

Ştiu că pare SF, dar nu e aşa, se poate, se poate ORICE  vrei tu să se poată şi da există un el care să  fie aşa. Stii de ce ? Simplu, fiindcă tu deja eşti aşa. Şi dacă tu eşti deja, clar e şi el.Multe am învăţat de acasă că trebuie ”să trecem cu vederea” şi eu am învăţat la fel.

Vestea bună e că noi avem puterea să vedem lucrurile altfel. Aşa că nu mai e loc de suferinţă. Haideţi să ne iubim pe noi, să fim noi iubite, de noi întâi şi-apoi de alţii. Dacă tu te iubeşti suficient pe tine înseamnă că ai respect pentru tine şi dacă te respecţi nu vei permite nimănui să-ţi zdruncine încrederea în tine şi vei merge până în pânzele albe cu visele şi dorinţele tale.

Şi acum că ne-am adunat împreună puterile şi am conştientizat că MERITĂM şi PUTEM să avem orice ne dorim, vă propun să aliniem câteva concluzii:

 

1.Iubirea necondiţionată nu are nicio legătură cu renunţarea la sine.

2.Iubirea se ÎNMULŢEŞTE cu doi şi nu se împarte la doi.

3.Merităm să fim iubiţi , îngrijiţi şi umpluţi de căldură doar pentru ca SUNTEM.

4.Nu trebuie să acceptăm nimic din ce nu rezonează cu sufletul nostru.

5.RESPECTUL DE SINE  aduce respectul din partea celorlalţi.

Autor: Anca Serban

 

Iti mai recomand:

Respectul de sine imi miroase a bine

Cum stii ca esti intr-o relatie toxica?

Ce sa fac? Mai bine ma prefac decat sa raman singura?